Biserica satului este pomenită în actul de danie al lui Alexandru cel Bun către Mănăstirea Bistriţa, la 1428 ("biserica Berea", numele boierului care stăpânea satul în secolul al XlV-lea), dar atestare e din 1400, august 4, când Alexandru cel Bun dăruieşte satul lui Berea "boierului Nicula, care a slujit sfinţi răposaţilor părinţi" (voievodul Roman). Este menţionat şi hotarul satului "de la care este la Ciungi, din câmp drept la Moldova, drum la altă movila capătul ţărânei (ţarnei), de acolo drept la pârâul Negru, apoi pe pârau in sus, până la podul lui Dragomir brănişterul (pădurar, căci branişte înseamna pădure bătrână şi rară sau moşie domnească), de la acest pod drept la movilă, la marginea de sus a dumbrăvii (pădure tânără), apoi la margine în râul Moldova, la vale până în dreptul movilei care este la Ciungi la margine". Acesta îi este hotarul şi data actului este "piatra de temelie a satului, care s-a numit şi Bereva, după numele unui pârâu.

O altă denumire purtată în timp este cea de Miculeşti (după un anume Mihai) şi astfel îl întâlnim în actul prin care, la 1432 noiembrie 2, Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Dumitru Buhuşi, logofăt, a treia stăpânire asupra proprietăţilor sale pe pârâul Negru, satul Miculeşti ce se numeşte Trifeşti şi părţile lui de cumpărătură din satul Româneşti (langa Brănişteni) cu iaz şi mori şi la 1461 august, Ştefan cel Mare întăreşte lui Ivu Solca satul Miculeşti (Trifeşti) pe pârâul Negru.
Pe lângă satul Trifeşti a fost şi satul Scorţeni, întărit lui Mihai Popşa la 1407 martie 8 şi la 1632 satul este întărit logofătului Petrasco Başotă, a patra parte din sat, cumpărată de la vistiernicul Şteful Şoldan.

Conform istoricului D. Ciurea, la 1675 satul Trifeşti făcea parte din ocolul cetăţii Târgu Neamţ.7 Este posibil, dacă avem în vedere că în ianuarie 1675 Dumitraşco Cantacuzino Vodă trimite o carte pârcălabilor de Neamţ, prin care îi informează că s-au plâns “oamenii din satele domniei mele Trifeşti pre voi zicând cum mergeţi cu gloata de descălecaţi acolo şi le faceţi multe cheltuiale şi asupriale şi e săraci de nu pot birui să plătească dabilele împărăteşti”

Din recensămâmintele populaţiei realizate în anii 1772, 1773 şi 1774, satul Trifeşti, ţinutul Neamţ-Bistriţa, aflăm că moşia aparţinea banului Nicolae Ruset şi că existau 102 case12, aici având înţelesul de capi de familie.

CARACTERISTICILE UNITĂŢII ADMINISTRATIV - TERITORIALE

Administrativ-teritorial comuna Trifeşti aparţine judeţului Neamţ (satul de reşedinţă Trifeşti aflându-se la o distanţă de aproximativ 7 km faţă de municipiul Roman) şi are în compunere următoarele sate: Trifeşti şi Miron Costin .

LOCALIZARE:

• latitudine     46,55

• longitudine   26,45

CĂI DE ACCES:

-drumul judetean DJ 157 care leaga comuna Trifeşti de municipiul Roman

SUPRAFATA COMUNEI

Suprafata totala a comunei este de  5671 ha

POPULATIE

Comuna Trifeşti are un numar de :

• 5043 locuitori
• 2230 gospodarii

Date fizico geografice

Comuna Trifesti este compusa din satul Trifesti si satul Miron Costin.

Teritoriul comunei Trifesti este situat in extremitatea vestica a Podisului Moldovenesc, la contactul acestuia cu Subcarpatii.

In vest teritoriul comunei este dominat de dealurile subcarpatice, reprezentate prin  Dealul Climesti, iar in partea de est se intinde lunca joasa a raului Moldova.

Vatra comunei Trifesti este instalata pe podul celei de-a doua terase a raului Moldova, vatra ce se intinde de o parte si de alta a paraului Valea Neagra, care se varsa in Siret in aval de confluienta acestuia cu Moldova. 

Arealul comunei Trifesti are o forma alungita, de-a lungul vaii acestui parau pe o distanta de aproximativ 10 km si pe o suprafata de 6083 ha, cu directia N – SV.Fata de resedinta judetului, Piatra Neamt, comuna Trifesti este situata la o distanta de 46 km, iar fata de municipiul Roman, cel mai apropiat centru urban, la 6 km.

Cat priveste satul Miron Costin - acesta se afla la 2 km de comuna, respectiv 4 km fata de centrul civic.Pe raza comunei trec artere de circulatie de importanta nationala si judeteana.

Prin apropiere trece drumul international E-85. Fata de cea mai apropiata statie de cale ferata, respectiv gara din  municipiul Roman, centrul civic se gaseste la numai 7 km.

Coordonatele geografice sunt: 46°55" latitudine nordica si 26º45" longitudine estica.

Terenurile bune pentru agricultura, cursurile de apa, bogatia apelor freatice din podul terasei au fost favorabile dezvoltarii asezarii omenesti inca din vechi timpuri.

Climatul este temperat – continental.